Psalmi 31-40

Al lui David.

1. Fericiti carora s-au iertat faradelegile si carora s-au acoperit pacatele.
2. Fericit barbatul, caruia nu-i va socoti Domnul pacatul, nici nu este în gura lui viclesug.
3. Ca am tacut, îmbatrânit-au oasele mele, când strigam toata ziua.
4. Ca ziua si noaptea s-a îngreunat peste mine mâna Ta si am cazut în suferinta când ghimpele Tau ma împungea.
5. Pacatul meu l-am cunoscut si faradelegea mea n-am ascuns-o, împotriva mea.
6. Zis-am: "Marturisi-voi faradelegea mea Domnului"; si Tu ai iertat nelegiuirea pacatului meu.
7. Pentru aceasta se va ruga catre Tine tot cuviosul la vreme potrivita, iar potop de ape multe de el nu se va apropia.
8. Tu esti scaparea mea din necazul ce ma cuprinde, bucuria mea; izbaveste-ma de cei ce m-au înconjurat.
9. Întelepti-te-voi si te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei merge; atinti-voi spre tine ochii Mei.
10. Nu fi ca un cal si ca un catâr, la care nu este pricepere; cu zabala si cu frâu falcile lor voi strânge ca sa nu se apropie de tine.
11. Multe sunt bataile pacatosului; iar pe cel ce nadajduieste în Domnul, mila îl va înconjura.
12. Veseliti-va în Domnul si va bucurati, dreptilor, si va laudati toti cei drepti la inima.

PSALMUL 32
Al lui David

1. Bucurati-va, dreptilor; celor drepti li se cuvine lauda.
2. Laudati pe Domnul în alauta, în psaltire cu zece strune cântati-I Lui.
3. Cântati-I Lui cântare noua, cântati-I frumos, cu strigat de bucurie.
4. Ca drept este cuvântul Domnului si toate lucrurile Lui întru credinta. 5. Iubeste milostenia si judecata, Domnul; de mila Domnului plin este pamântul.
6. Cu cuvântul Domnului cerurile s-au întarit si cu duhul gurii Lui toata puterea lor.
7. Adunat-a ca într-un burduf apele marii, pus-a în vistierii adâncurile.
8. Sa se teama de Domnul tot pamântul si de El sa se cutremure toii locuitorii lumii.
9. Ca El a zis si s-au facut, El a poruncit si s-au zidit.
10. Domnul risipeste sfaturile neamurilor, leapada gândurile popoarelor si defaima sfaturile capeteniilor.
11. Iar sfatul Domnului ramâne în veac, gândurile inimii Lui, din neam în neam.
12. Fericit este neamul caruia Domnul este Dumnezeul lui, poporul pe care l-a ales de mostenire Lui.
13. Din cer a privit Domnul, vazut-a pe toti fiii oamenilor.
14. Din locasul Sau, cel gata, privit-a spre toti cei ce locuiesc pamântul.
15. Cel ce a zidit îndeosebi inimile lor, Cel ce pricepe toate lucrurile lor.
16. Nu se mântuieste împaratul cu ostire multa si uriasul nu se va mântui cu multimea tariei lui.
17. Mincinos este calul spre scapare si cu multimea puterii lui nu te va izbavi. 18. Iata ochii Domnului spre cei ce se tem de Dânsul, spre cei ce nadajduiesc în mila Lui. Ca sa izbaveasca de moarte sufletele lor si sa-i hraneasca pe ei în foamete.
19. Si sufletul nostru asteapta pe Domnul, ca ajutorul si aparatorul nostru este.
20. Ca în El se va veseli inima noastra si în numele cel sfânt al Lui am nadajduit.
21. Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nadajduit si noi întru Tine. 

PSALMUL 33
Al lui David.

1. Bine voi cuvânta pe Domnul în toata vremea, pururea lauda Lui în gura mea.
2. În Domnul se va lauda sufletul meu; sa auda cei blânzi si sa se veseleasca.
3. Slaviti pe Domnul împreuna cu mine si sa înaltam numele Lui împreuna.
4. Cautat-am pe Domnul si m-a auzit si din toate necazurile mele m-a izbavit.
5. Apropiati-va de El si va luminati; si fetele voastre sa nu se rusineze.
6. Saracul acesta a strigat si Domnul l-a auzit pe el si din toate necazurile lui l-a izbavit.
7. Strajui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El si-i va izbavi pe ei.
8. Gustati si vedeti ca bun este Domnul; fericit barbatul care nadajduieste în El.
9. Temeti-va de Domnul toti sfintii Lui, ca n-au lipsa cei ce se tem de El.
10. Bogatii au saracit si au flamânzit, iar cei ce-L cauta pe Domnul, nu se vor lipsi de tot binele.
11. Veniti fiilor, ascultati-ma pe mine, frica Domnului va voi învata pe voi;
12. Cine este omul cel ce voieste viata, care iubeste sa vada zile bune? Opreste-ti limba de la rau si buzele tale sa nu graiasca viclesug.
13. Fereste-te de rau si fa bine, cauta pacea si o urmeaza pe ea.
14. Ochii Domnului spre cei drepti si urechile Lui spre rugaciunea lor.
15. Iar fata Domnului spre cei ce fac rele, ca sa piara de pe pamânt pomenirea lor.
16. Strigat-au dreptii si Domnul i-a auzit si din toate necazurile lor i-a izbavit.
17. Aproape este Domnul de cei umiliti la inima si pe cei smeriti cu duhul îi va mântui.
18. Multe sunt necazurile dreptilor si din toate acelea îi va izbavi pe ei Domnul.
19. Domnul pazeste toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi.
20. Moartea pacatosilor este cumplita si cei ce urasc pe cel drept vor gresi.
21. Mântui-va Domnul sufletele robilor Sai si nu vor gresi toti cei ce nadajduiesc în El.

PSALMUL 34
Al lui David.

1. Judeca, Doamne, pe cei ce-mi fac mie strâmbatate; lupta împotriva celor ce se lupta cu mine;
2. Apuca arma si pavaza si scoala-Te întru ajutorul meu;
3. Scoate sabia si închide calea celor ce ma prigonesc; spune sufletului meu: "Mântuirea ta sunt Eu!"
4. Sa fie rusinati si înfruntati cei ce cauta sufletul meu; sa se întoarca înapoi si sa se rusineze cei ce gândesc rau de mine.
5. Sa fie ca praful în fata vântului si îngerul Domnului sa-i necajeasca. Sa fie calea lor întuneric si alunecare si îngerul Domnului sa-i prigoneasca.
6. Ca în zadar au ascuns de mine groapa latului lor, în desert au ocarât sufletul meu.
7. Sa vina asupra lor latul pe care nu-l cunosc si cursa pe care au ascuns-o sa-i prinda pe ei; si chiar în latul lor sa cada.
8. Iar sufletul meu sa se bucure de Domnul, sa se veseleasca de mântuirea lui.
9. Toate oasele mele vor zice: Doamne, cine este asemenea tie? Cel ce izbaveste pe sarac din mâna celor mai tari decât el si pe sarac si pe sarman de cei ce-l rapesc pe el.
10. S-au sculat martori nedrepti si de cele ce nu stiam m-au întrebat. 
11. Rasplatit-au mie rele pentru bune si au vlaguit sufletul meu.
12. Iar eu, când ma suparau ei, m-am îmbracat cu sac si am smerit cu post sufletul meu si rugaciunea mea în sinul meu se va întoarce.
13. Ca si cu un vecin, ca si cu un frate al nostru asa de bine m-am purtat; ca si cum as fi jelit si m-as fi întristat, asa m-am smerit.
14. Dar împotriva mea s-au veselit si s-au adunat; adunatu-s-au împotriva mea cu batai si n-am stiut; risipiti au fost si nu s-au cait.
15. M-au ispitit, cu batjocura m-au batjocorit, au scrâsnit împotriva mea cu dintii lor.
16. Doamne, când vei vedea? Întoarce sufletul meu de la fapta lor cea rea, de la lei, viata mea.
17. Lauda-Te-voi, Doamne, în adunare mare, întru popor numeros Te voi lauda.
18. Sa nu se bucure de. mine cei ce ma dusmanesc pe nedrept, cei ce ma urasc în zadar si fac semn cu ochii. 
19. Ca mie de pace îmi graiau si asupra mea viclesuguri gândeau. 
20. Largitu-si-au împotriva mea gura lor; zis-au: "Bine, bine, vazut-au ochii nostri".
21. Vazut-ai, Doamne, sa nu taci; Doamne, nu Te departa de la mine.
22. Scoala-Te, Doamne si ia aminte spre judecata mea, Dumnezeul meu si Domnul meu, spre pricina mea.
23. Judeca-ma dupa dreptatea Ta, Doamne Dumnezeul meu si sa nu se bucure de mine.
24. Sa nu zica întru inimile lor: "Bine, bine, sufletului nostru", nici sa zica: "L-am înghitit pe el".
25. Sa fie rusinati si înfruntati deodata cei ce se bucura de necazurile mele; sa se îmbrace cu rusine si ocara cei ce se lauda împotriva mea.
26. Sa se bucure si sa se veseleasca cei ce voiesc dreptatea mea si sa spuna pururea: "Slavit sa fie Domnul, Cel ce voieste pacea robului Sau!" 
27. Si limba mea va grai dreptatea Ta, în toata ziua, lauda Ta.

PSALMUL 35
Al lui David.

1. Necredinta calcatorului de lege spune inimii mele, ca nu este într-însul frica de Dumnezeu.
2. El singur se amageste în ochii sai, când zice ca ar fi urmarind faradelegea si ar fi urând-o.
3. Graiurile gurii lui faradelege si viclesug; n-a vrut sa priceapa ca sa faca bine.
4. Faradelege a gândit în asternutul sau, în toata calea cea buna n-a stat si rautatea n-a urât.
5. Doamne, în cer este mila Ta si adevarul Tau pâna la nori.
6. Dreptatea Ta ca muntii lui Dumnezeu, judecatile Tale adânc mare; oameni si dobitoace vei izbavi Doamne.
7. Ca ai înmultit mila Ta, Dumnezeule, iar fiii oamenilor în umbra aripilor Tale vor nadajdui.
8. Satura-se-vor din grasimea casei Tale si din izvorul desfatarii Tale îi vei adapa pe ei.
9. Ca la Tine este izvorul vietii, întru lumina Ta vom vedea lumina.
10. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine si dreptatea Ta celor drepti la inima.
11. Sa nu vina peste mine picior de mândrie si mâna pacatosilor sa nu ma clatine.
12. Acolo au cazut toti cei ce lucreaza faradelegea; izgoniti au fost si nu vor putea sa stea.

PSALMUL 36
Al lui David.

1. Nu râvni la cei ce viclenesc, nici nu urma pe cei ce fac faradelegea.
2. Caci ca iarba curând se vor usca si ca verdeata ierbii degrab se vor trece.
3. Nadajduieste în Domnul si fa bunatate si locuieste pamântul si hraneste-te cu bogatia lui.
4. Desfateaza-te în Domnul si îti va împlini tie cererile inimii tale.
5. Descopera Domnului calea ta si nadajduieste în El si El va împlini.
6. Si va scoate ca lumina dreptatea ta si judecata ca lumina de amiaza.
7. Supune-te Domnului si roaga-L pe El; nu râvni dupa cel ce sporeste în calea sa, dupa omul care face nelegiuirea. 
8. Paraseste mânia si lasa iutimea; nu cauta sa viclenesti.
9. Ca cei ce viclenesc de tot vor pieri; iar cei ce asteapta pe Domnul vor mosteni pamântul.
10. Si înca putin si nu va mai fi pacatosul si vei cauta locul lui si nu-l vei afla.
11. Iar cei blânzi vor mosteni pamântul si se vor desfata de multimea pacii.
12. Pândi-va pacatosul pe cel drept si va scrâsni asupra lui, cu dintii sai.
13. Iar Domnul va râde de el, ca mai înainte vede ca va veni ziua lui.
14. Sabia au scos pacatosii, întins-au arcul lor ca sa doboare pe sarac si pe sarman, ca sa junghie pe cei drepti la inima.
15. Sabia lor sa intre în inima lor si arcurile lor sa se frânga.
16. Mai bun este putinul celui drept, decât bogatia multa a pacatosilor.
17. Ca bratele pacatosilor se vor zdrobi, iar Domnul întareste pe cei drepti.
18. Cunoaste Domnul caile celor fara prihana si mostenirea lor în veac va fi.
19. Nu se vor rusina în vremea cea rea si în zilele de foamete se vor satura.
20. Ca pacatosii vor pieri, iar vrajmasii Domnului, îndata ce s-au marit si s-au înaltat, s-au stins, ca fumul au pierit.
21. Împrumuta pacatosul si nu da înapoi, iar dreptul se îndura si da.
22. Ca cei ce-L binecuvânteaza pe El vor mosteni pamântul, iar cei ce-L blesteama pe El, de tot vor pieri.
23. De la Domnul pasii omului se îndrepteaza si calea lui o va voi foarte.
24. Când va cadea, nu se va zdruncina, ca Domnul întareste mâna lui.
25. Tânar am fost si am îmbatrânit si n-am vazut pe cel drept parasit, nici semintia lui cerând pâine;
26. Toata ziua dreptul miluieste si împrumuta si semintia lui binecuvântata va fi.
27. Fereste-te de rau si fa binele si vei trai în veacul veacului.
28. Ca Domnul iubeste judecata si nu va parasi pe cei cuviosi ai Sai; în veac vor fi paziti. Iar cei fara de lege vor fi izgoniti si semintia necredinciosilor va fi stârpita.
29. Iar dreptii vor mosteni pamântul si vor locui în veacul veacului pe el.
30. Gura dreptului va deprinde întelepciunea si limba lui va grai judecata.
31. Legea Dumnezeului sau în inima lui si nu se vor poticni pasii lui.
32. Pândeste pacatosul pe cel drept si cauta sa-l omoare pe el;
33. Iar Domnul nu-l va lasa pe el, în mâinile lui, nici nu-l va osândi, când se va judeca cu el.
34. Asteapta pe Domnul si pazeste calea Lui! Si te va învata pe tine ca sa mostenesti pamântul; când vor pieri pacatosii vei vedea.
35. Vazut-am pe cel necredincios falindu-se si înaltându-se ca cedrii Libanului.
36. Si am trecut si iata nu era si l-am cautat pe el si nu s-a aflat locul lui.
37. Pazeste nerautatea si cauta dreptatea, ca urmasi are omul facator de pace.
38. Iar cei fara de lege vor pieri deodata si urmasii necredinciosilor vor fi stârpiti.
39. Iar mântuirea dreptilor de la Domnul, ca aparatorul lor este în vreme de necaz.
40. Si-i va ajuta pe ei Domnul si-i va izbavi pe ei si-i va scoate pe ei din mâna pacatosilor si-i va mântui pe ei ca au nadajduit în El.

PSALMUL 37
Al lui David.

1. Doamne, nu cu mânia Ta sa ma mustri pe mine, nici cu iutimea Ta sa ma certi.
2. Ca sagetile Tale s-au înfipt în mine si ai întarit peste mine mâna Ta.
3. Nu este vindecare în trupul meu de la fata mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la fata pacatelor mele.
4. Ca faradelegile mele au covârsit capul meu, ca o sarcina grea apasat-au peste mine.
5. Chinuitu-m-am si m-am gârbovit pâna în sfârsit, toata ziua mâhnindu-ma umblam.
6. Ca salele mele s-au umplut de ocari si nu este vindecare în trupul meu.
7. Necajitu-m-am si m-am smerit foarte; racnit-am din suspinarea inimii mele.
8. Doamne, înaintea Ta este toata dorirea mea si suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns.
9. Inima mea s-a tulburat, parasitu-m-a taria mea si lumina ochilor mei si aceasta nu este cu mine.
10. Prietenii mei si vecinii mei în preajma mea s-au apropiat si au sezut; si cei de aproape ai mei departe au stat.
11. Si se sileau cei ce cautau sufletul meu si cei ce cautau cele rele mie graiau desertaciuni si viclesuguri toata ziua cugetau.
12. Iar eu ca un surd nu auzeam si ca un mut ce nu-si deschide gura sa.
13. Si m-am facut ca un om ce nu aude si nu are în gura lui mustrari.
14. Ca spre Tine, Doamne, am nadajduit; Tu ma vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
15. Ca am zis, ca nu cumva sa se bucure de mine vrajmasii mei; si când s-au clatinat picioarele mele, împotriva mea s-au semetit.
16. Ca eu spre batai gata sunt si durerea mea înaintea mea este pururea.
17. Ca faradelegea mea eu o voi vesti si ma voi îngriji pentru pacatul meu;
18. Iar vrajmasii mei traiesc si s-au întarit mai mult decât mine si s-au înmultit cei ce ma urasc pe nedrept.
19. Cei ce îmi rasplatesc rele pentru bune, ma defaimau, ca urmam bunatatea.
20. Nu ma lasa, Doamne Dumnezeul meu, nu Te departa de la mine;
21. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

PSALMUL 38
Al lui David.

1. Zis-am: "Pazi-voi caile mele, ca sa nu pacatuiesc eu cu limba mea;
2. Pus-am gurii mele paza, când a stat pacatosul împotriva mea".
3. Amutit-am si m-am smerit si nici de bine n-am grait si durerea mea s-a înnoit.
4. Înfierbântatu-s-a inima mea înauntrul meu si în cugetul meu se va aprinde foc.
5. Grait-am cu limba mea: "Fa-mi cunoscut, Doamne, sfârsitul meu,
6. Si numarul zilelor mele care este, ca sa stiu ce-mi lipseste".
7. Iata, cu palma ai masurat zilele mele si statul meu ca nimic înaintea Ta.
8. Dar toate sunt desertaciuni; tot omul ce viaza.
9. Desi ca o umbra trece omul, dar în zadar se tulbura.
10. Strânge comori si nu stie cui le aduna pe ele.
11. Si acum cine este rabdarea mea? Oare, nu Domnul? Si statul meu de la Tine este.
12. De toate faradelegile mele izbaveste-ma; ocara celui fara de minte nu ma da.
13. Amutit-am si n-am deschis gura mea, ca Tu esti Cel ce m-ai facut pe mine.
Departeaza de la mine bataile Tale.
14. De taria mâinii Tale, eu m-am sfârsit. Cu mustrari pentru faradelege ai pedepsit pe om 
15. Si ai subtiat ca pânza de paianjen sufletul sau; dar în desert se tulbura tot pamânteanul. 
16. Auzi rugaciunea mea, Doamne, si cererea mea ascult-o; lacrimile mele sa nu le treci,
17. Caci strain sunt eu la Tine si strain ca toti parintii mei.
18. Lasa-ma ca sa ma odihnesc, mai înainte de a ma duce si de a nu mai fi.

PSALMUL 39
Al lui David.

1. Asteptând am asteptat pe Domnul si S-a plecat spre mine.
2. A auzit rugaciunea mea. M-a scos din groapa ticalosiei si din tina noroiului
3. Si a pus pe piatra picioarele mele si a îndreptat pasii mei.
4. Si a pus în gura mea cântare noua, cântare Dumnezeului nostru;
5. Vedea-vor multi si se vor teme si vor nadajdui în Domnul.
6. Fericit barbatul, a carui nadejde este numele Domnului si n-a privit la desertaciuni si la nebunii mincinoase.
7. Multe ai facut Tu, Doamne, Dumnezeul meu, minunile Tale, si nu este cine sa se asemene gândurilor Tale; 
8. Vestit-am si am grait: înmultitu-s-au peste numar.
9. Jertfa si prinos n-ai voit, dar trup mi-ai întocmit;
10. Ardere de tot si jertfa pentru pacat n-ai cerut. Atunci am zis: "Iata vin!
11. În capul cartii este scris despre mine. Ca sa fac voia Ta, Dumnezeul meu, am voit si legea Ta înauntru inimii mele".
12. Bine am vestit dreptate în adunare mare; iata buzele mele nu le voi opri; Doamne, Tu ai cunoscut.
13. Dreptatea Ta n-am ascuns-o în inima mea, adevarul Tau si mântuirea Ta am spus.
14. N-am ascuns mila Ta si adevarul Tau în adunare mare.
15. Iar Tu, Doamne, sa nu departezi îndurarile Tale de la mine, mila Ta si adevarul Tau pururea sa ma sprijineasca.
16. Ca m-au împresurat rele, carora nu este numar; ajunsu-m-au faradelegile mele si n-am putut sa vad;
17. Înmultitu-s-au mai mult decât perii capului meu si inima mea m-a parasit.
18. Binevoieste, Doamne, ca sa ma izbavesti; Doamne, spre ajutorul meu ia aminte.
19. Sa fie rusinati si înfruntati deodata cei ce cauta sa ia sufletul meu.
20. Sa se întoarca înapoi si sa se rusineze cei ce-mi voiesc mie rele; 
21. Sa fie rusinati îndata cei ce-mi zic mie: "Bine, bine".
22. Sa se bucure si sa se veseleasca de Tine, toti cei ce Te cauta pe Tine, Doamne, si sa zica pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slavit sa fie Domnul!" 
23. Iar eu sarac sunt si sarman; Domnul se va îngriji de mine.
24. Ajutorul meu si aparatorul meu esti Tu; Dumnezeul meu nu zabovi.

PSALMUL 40
Al lui David.

1. Fericit cel care cauta la sarac si la sarman; în ziua cea rea îl va izbavi pe el Domnul.
2. Domnul sa-l pazeasca pe el si sa-l vieze si sa-l fericeasca pe pamânt si sa nu-l dea în mâinile vrajmasilor lui.
3. Domnul sa-l ajute pe el pe patul durerii lui; în asternutul bolii lui sa-l întareasca pe el.
4. Eu am zis: "Doamne, miluieste-ma; vindeca sufletul meu, ca am gresit tie". 
5. Vrajmasii mei m-au grait de rau zicând: "Când va muri si va pieri numele lui?"
6. Iar de venea cineva sa ma vada, minciuni graia; inima lui aduna faradelege siesi, iesea afara si graia. 
7. Împreuna împotriva mea sopteau toti vrajmasii mei; împotriva mea gândeau de mine rele.
8. Cuvânt nelegiuit spuneau împotriva mea, zicând: "Nu zace, oare? Nu se va mai scula!"
9. Chiar omul cu care eram în pace, în care am nadajduit, care a mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea calcâiul.
10. Iar Tu, Doamne, miluieste-ma si ma scoala si voi rasplati lor.
11. Întru aceasta am cunoscut ca m-ai voit, ca nu se va bucura vrajmasul meu de mine.
12. Iar pe mine pentru nerautatea mea m-ai sprijinit si m-ai întarit înaintea Ta, în veac.

13. Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel din veac si pâna în veac. Amin.